duminică, 14 februarie 2010

„ Şi iar toate-s triste, şi azi ca şi ieri…”

E noapte…



...şi ceaţa roşie
îmi mângâie tâmplele
grele, - şi reci
aşteaptă umbre
de şoapte albastre
- ca mine, ca tine -
să cadă în gol
- cu mine, cu tine -
s-alunge un zâmbet
acru
în Abisul dinăuntru

E noapte.

(...şi-i frig
...şi-i spaimă)

Mă văd pe mine în mine
cu ochi de marmură.




5 comentarii:

  1. tu ai ceva cu aceasta cadere an abisul fara fund. intr-o cadere eterna, unde spaima singuratatea intunericul pustiul domina... dar gandeste-te aflandu-te in cadere libera o eternitate, poti face ce vrei, pt ca e o eternitate.... dar tot nu e o eternitete, viata e doar o plimbare, uneori o cursa uneori o pui de somn:P

    RăspundețiȘtergere
  2. imi place mult citatul lui cioran. se potriveste blogului tau.

    mai am o intrebare: esti cumva din Campina? Impuritas si Locatia: Prahova ma face sa te cunosc de undeva...
    :*

    RăspundețiȘtergere
  3. @Claudiu: In general, cand gasesti Abis sau Adanc in poeziile mele, de obicei scrise cu litere mari, trebuie sa te gandesti la Suflet. N-are nici o legatura cu Iadul/Raiul sau alte chestiuni legate de moarte. E pur si simplu locul din interiorul nostru unde se gasesc sentimentele.



    @bizzu: Ma bucur ca iti place. A fost foarte greu sa-l aleg, pentru ca Cioran este unul din preferatii mei, dar cum ai spus si tu, cred ca se potriveste in situatia de fata.
    Nu, nu sunt din Campina, dar invat acolo. Insa nu cred ca ne-am intalnit vreodata, pentru ca nu imi pari cunoscuta. :-? Poate ar trebui sa schimbam lucrurile. ;))

    RăspundețiȘtergere
  4. mi-am dat seama domne ca e vba de suflet >:p

    RăspundețiȘtergere
  5. Ok, ok :D Nu fi nervos! Chill! E zi de "sarbatoare" azi, trebuie sa fii happy si cacaturi din astea.

    RăspundețiȘtergere