Din pântecul umflat de vreme
visez un Gând –
tăiat în jumătăţi perfecte
de trei ori câte trei mă cheamă
cel ucis
în şoaptă îmi scap paşii
spre Adânc, dar pier
în secvenţe.
Ard în mine
pe un rug doar lacrimi.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu