Am pornit într-un trip
spre culmile extazului:
zeci de fâşii mă legau de tine
cu braţe multicolore
când fluturi adormiţi
îmi şopteau nemurirea.
Agăţată de-o sprânceană,
mă scăldam – ascunsă
în roua trupului tău.
Apoi, ni s-a desprins un vis
din piepturi –
fiori adânci ne-au sugrumat de-odată
privirile cu nestemate
şi ne-am lăsat crucificaţi,
sorbind din noi întreaga noapte.
Hmmm...tot așa e și asta...dar vorba ta, m-am obișnuit și-mi place...
RăspundețiȘtergereHai ca asta chiar nu e pesimista :D E asa, un pic erotica daca citesti printre randuri :>
RăspundețiȘtergereSă-nțeleg că la tine „pesimist” înseamnă o poezie d-aia care-ți zbârlește părul pe tine și care nu te lasă să dormi noaptea, dându-ți coșmaruri...:))
RăspundețiȘtergere