~

Lună plină

Priveam stinsă
prin ferestrele din frunte
cum Luna-mi înghiţea Cuvinte
şi-ascunse prin odăi primitive,
părăsite, degete-mi cântau:
de vise, de nori, de utopii
albastre, roşii, argintii

În zori,
desfă-mi Nebunia în clipe eterne,
Lună!
Şi soarbe-mă-n tine -
vom muri împreuna!